6
Ȋn țara în care incubatoarele pentru cei născuți prematur se cumpără din donații prin teledon, iar viețile copiilor ce au nevoie de bani pentru operații se salvează prin SMS-uri, democrația ar trebui să crape de sănătate, la câte zeci de milioane de euro și de dolari s-au pompat în oengiștii autohtoni care o tot lustruiesc de vreo 15 ani.

Transparența autorităților a rămas însă un geam murdar, alegătorii sunt la fel de buimaci și de ușor de manevrat, iar „tinerii frumoși și liberi” fac mitinguri în care scandează „Jos Parlamentul”. Democrația e din ce în ce mai șubredă, iar „societatea civilă”, cea cu migală și cu mulți bani construită pentru a o apăra, a sărit demult baricada, iar azi ea este fie în Executiv, fie deja în campanie electorală.

Fundația Soros pentru o Societate Deschisă a fost înființată în România în 1990. Șapte ani mai târziu, ea și-a schimbat denumirea în Fundația pentru o Societate Deschisă. Ȋn 2000, fundația „își restructurează cele mai importante programe sub forma unor organizații de sine stătătoare. Acesta decizie vine ca un răspuns la nevoia de expertiză concentrată pe domenii cheie pentru reformă. Ȋnființarea, pornind de la programele Fundației, a 13 organizații care funcționează ca centre de expertiză și de dezvoltare de politici publice, reunite în reteaua SON (Soros Open Network – România), permite ca eforturile concentrate pe sectoare specifice ale societății să se întrepătrundă și multiplice, generând efecte la nivel de sistem. Crearea SON are o semnificație deosebită și în contextul reducerii angajamentului financiar al lui George Soros față de țările din Europa Centrală și de Est. «Calea pe care Fundația pentru o Societate Deschisă – România a ales-o este ca, atunci când a devenit foarte eficientă în anumite domenii, să înființeze organizații autonome în acest domenii, la a căror finanțare să contribuie doar parțial. Aceste instituții create de FSD vor supraviețui și atunci când finanțarea din partea mea va descrește», a menționat George Soros.” (sursa – http://www.soros.ro, pagină web dezactivată)

Ȋn martie 2000, în Republica Moldova a fost înființat, cu sprijinul Fundației Soros Moldova și al Centrului Euro-Atlantic din Moldova, Institutul de Politici Publice. Un an mai târziu, în mai 2001, la instanțele din România era depusă cererea de înregistrare a Asociației „Institutul pentru Politici Publice”, ce avea drept scop „elaborarea și îmbunătățirea politicilor publice în România”.

78.000 de dolari, pentru „democratizare prin advocacy”

„Din 2002-2003, Fundația pentru o Societate Deschisă (FSD – fostă „Soros”) decide implicarea în reforma instituțională și în procesul de democratizare prin intermediul activității de advocacy, atât în mod direct, cât și sprijinind alte organizații non-guvernamentale în demersurile lor publice.” (sursa – www.soros.ro, pagină web dezactivată)

Ȋn 2002, Asociația Institutul pentru Politici Publice din România a primit din partea FSD 6.550 de dolari pentru a organiza la Sinaia, în perioada 18-20 septembrie, un atelier cu tema „Implicațiile practice ale creării regiunilor administrative în România”. Tot în 2002, IPP a primit alți 6.450 de dolari pentru a organiza la București, în perioada 7-11 octombrie, o dezbatere cu tema „Punctele forte și punctele slabe în guvernarea locală. Contextul regional”.

Mai departe, IPP a primit de la FSD 24.960 de dolari, pentru proiectul „Politică pe bani publici”, derulat în iulie 2003 – aprilie 2004. Scopul declarat al proiectului era acela de a determina creșterea gradului de transparență în cheltuirea fondurilor publice de către partidele politice.

Ȋn 2005, proiectului IPP „Ȋntărirea democrației în Europa prin controlul responsabil al finanțării partidelor politice” i-a fost alocată suma de 10.000 de dolari. Scopul proiectului, derulat în perioada ianuarie – iunie 2005, era consolidarea cadrului legal cu privire la finanțarea partidelor politice și transparența în această privință.

Ȋn 2006, Fundația pentru o Societate Deschisă a alocat 29.915 de dolari IPP pentru proiectul „Votul nominal la nivelul Consiliului Local: vezi cum votează reprezentanții comunității tale!”

Ȋn 2007, când Fundația pentru o Societate Deschisă a (re)devenit Fundația Soros România, finanțarea ONG-urilor românești a fost preluată de „The Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe” (CEE Trust), o organizație condusă tot de miliardarul american George Soros.

358.470 de dolari, prin CEE Trust

Ȋn perioada 2006-2012, Asociația Institutul pentru Politici Publice a primit de la CEE Trust următoarele finanțări:

1. Număr Grant: RO_IX 2006_154
Proiect: Adevărata responsabilitate în Parlamentul Național și European: Accesul societății civile la voturi nominale ale parlamentarilor asupra legilor
Suma acordată: 70.000 de dolari
Perioada de acordare: 1 martie 2007- 1 aprilie 2008

2. Număr Grant: RO_X 2007_99
Proiect: Ei (ar trebui) să lucreze pentru tine – Ȋnvățați cum să vă evaluați consilierii locali
Suma acordată: 59.670 de dolari
Perioada de acordare: 1 aprilie 2008 – 1 decembrie 2008

3. Număr Grant: RO_X 2008_124
Proiect: Accesul liber la informațiile de interes public e un drept, nu un privilegiu
Suma acordată: 60.000 de dolari
Perioada de acordare: 1 aprilie 2009 – 31 decembrie 2009

4. Număr Grant: RO_X 2009_161
Numele proiectului: Contribuabilii au drepturi! Mecanisme eficiente pentru identificarea și reducerea impozitării abuzive pentru serviciile publice locale
Suma acordată: 81.200 de dolari
Perioada de acordare: 1 aprilie 2010 – 28 februarie 2011

5. Număr Grant: RO_2011_01
Denumirea proiectului: Consolidarea capacității societății civile de a susține Parlamentul – cheia pentru promovarea unor politici publice de calitate în România
Suma acordată: 87.600 de dolari
Perioada de acordare: 1 Aprilie 2011 – 31 ianuarie 2012

E greu de cuantificat suma exactă investită de fundațiile lui Soros într-un ONG din România. Ȋn cazul Institutului pentru Politici Publice, de pildă, banii au venit și prin asocierea în diverse programe (interne sau internaționale). Astfel, în septembrie 2007, IPP și Fundația Soros România organizau, în cadrul Programului East East – Partnership Beyond Borders, „Forumul trilateral România – Moldova – Ucraina”. Ȋn perioada 2010-2011, în parteneriat cu FDSC și Fondul Român de Dezvoltare Socială, IPP derula proiectul „Dezvoltarea capacității comunităților de romi”, proiect finanțat de Open Society Institute, prin care se oferea „asistență tehnică comunităților de romi în accesarea de fonduri europene”. Iar în februarie 2010, IPP organiza seminarul cu tema „Evaluarea curentă a procesului consultativ instituționalizat: influențând procesul de luare a deciziilor”, manifestare patronată de Fundația Soros România.

415.500 de dolari, prin USAID și Balkan Trust for Democracy

Ȋn perioada septembrie 2005 – decembrie 2007, World Learning for International Development (WLID) implementa în România Programul „Consolidarea Societății Civile din România”, care era finanțat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Pentru „consolidare”, Institutul pentru Politici Publice a primit 58.269 de dolari (Sustainability Grants) și 63.544 de dolari (Advocacy Grants) plus 3.329 de dolari (Small Advocacy Grants).

Dolarii au venit și prin „Balkan Trust for Democracy”, un proiect de finanțare deschis în iunie 2003 de German Marshall Fund din SUA, în parteneriat cu USAID și Charles Stewart Mott Foundation. Balkan Trust for Democracy acordă subvenții în Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România și Serbia.

Asociația Institutul pentru Politici Publice a primit, prin Balkan Trust for Democracy, următoarele finanțări:
1. februarie 2003 – 40.000 de dolari
2. februarie 2004 – 35.570 de dolari
3. ianuarie 2005 – 24.720 de dolari
4. ianuarie 2009 – 22.940 de dolari
5. mai 2010 – 24.120 de dolari
6. mai 2011 – 24.940 de dolari
7. mai 2012 – 59.500 de dolari
8. mai 2013 – 58.600 de dolari

Granturile SEE și norvegiene, sponsorizări de la ambasade

O altă sursă de finanțare a ONG-urilor o reprezintă granturile SEE și norvegiene – Fondul Bilateral Național, creat pentru sprijinirea inițiativelor de cooperare bilaterală între entități din Romania și entități din Islanda, Principatul Liechtenstein și Norvegia.

Pe lista proiectelor finanțate din acest Fond în perioada noiembrie 2013 – martie 2015, IPP figurează cu 11.620 RON, pentru proiectul „Schimb de experiență și pentru elaborarea unui proiect în comun cu privire la un sistem de benchmarking în domeniul serviciilor publice municipale” (partener: International Development Norway – IDN), dar și cu 85.877 RON pentru „Achiziții publice durabile și etice – explorarea modelul de succes din Norvegia în achizițiile publice și identificarea de noi căi pentru promovarea experiențe similare din România” (partener: IDN)

Pentru proiectul „O administrație publică performantă înseamnă servicii de calitate pentru cetățeni”, IPP a primit o finanțare de 60.750 de euro. Ȋn perioada aprilie 2014 – iunie 2015, IPP a derulat proiectul „Educația incluzivă – un drept al copilului cu handicap” (RO09-0020) finanțat prin granturile SEE cu 67.455 de euro. Tot din granturi EEA, IPP a primit 56.055 de euro pentru proiectul „BucurEȘTI TU!”, derulat împreună cu Fundația Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale.

Alți 74.852 de euro au fost alocați proiectului „Tânăr implicat! – Ambasador pentru drepturile omului”, derulat de IPP împreună cu Asociația pentru Dezvoltare și Incluziune
Socială și Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, iar 74.700 de euro pentru „Centru comunitar de resurse pentru romii din Cândești”, proiect derulat de IPP, Asociația Vox Civica, Consiliul local Vernești și Consiliul Județean Buzău.

100.079 euro sunt banii alocați pentru „Nediscriminarea înseamnă drepturi egale”, proiect în care IPP are ca parteneri Consiliile Județeane din Bacău și Giurgiu, Ministerul Sănătății, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Institutul Național de Sănătate Publică și SASTIPEN – Asociația Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate.

Pentru coordonarea proiectului „Dezvoltare durabilă a comunităților locale prin colectarea selectivă eficientă a deșeurilor”, în care are parteneri Fundația TERRA Mileniul III și Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat, IPP a primit 61.225 de euro. Alți 61.430 de euro au fost alocați proiectului „Centrul de Resurse pentru Coaliții și Rețele” prin care IPP, Asociația Funky Citizens, Opportunity Associates România și Fundația PACT își propun creșterea vizibilității ONG-urilor.

Ȋn 2012, IPP a primit 279.396 RON din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, pentru proiectul „Consolidarea mecanismelor de consultare a societății civile cu autoritățile publice centrale și locale – un element fundamental pentru creșterea calității procesului de elaborare a politicilor publice”. La realizarea acestui proiect, 42.731 RON a fost contribuția de la bugetul de stat, iar 6.574 RON – contribuția IPP.

Pe lista „sponsorilor” IPP apare și UK Global Opportunities Fund care, prin intermediul Ambasadei Marii Britanii din București, a contractat proiectul „Indicatorii de performanță – un instrument eficient pentru îmbunătățirea capacității administrației publice române”, realizat de IPP în perioada martie 2005 – iulie 2007. Dar și Ambasada Franței, care a finanțat proiectele „Instituționalizarea mecanismelor adecvate pentru controlul finanțării partidelor politice prin consolidarea capacităților instituționale ale autorității competente: Autoritatea Electorală Permanentă Română (AEP)” (ianuarie – septembrie 2007), și, respectiv, „Intercomunalitate în România” (februarie – aprilie 2007). Ambasada Olandei a sprijinit financiar IPP în proiectul „Administratorii publici – o premisă pentru creșterea eficienței managementului în administrația publică locală română” (august – decembrie 2007).

IPP – Institutul pentru Politici Publice – este o asociație. Are același statul cu ANCAAR Iași, de pildă, asociație care se chinuie, prin chetă publică, să trimită zece copii autiști într-o tabără la mare. IPP este un ONG care, cu un personal format din cinci oameni, înregistra la finalul anului trecut, conform datelor de la Ministerului Finanțelor, 1.420.764 RON (cca 315.000 euro) venituri din activitățile fără scop patrimonial.

Directorul IPP, Alexandru Violeta, actualul ministru pentru Consultare Publică si Dialog Civic, încasa lunar un salariu de 3700 RON. Dar și dividente din societățile la care era acționar, alături de alți reprezentanți ai ONG-ului. Societățile încheiau contracte în numele IPP și realizeau profituri din activități comerciale.

Acestea sunt cifrele. Aceștia sunt banii. Restul e, așa cum se autodescriu și cei din IPP, doar „think thank”, nu „think tank” (think – a gândi, tank – rezervor, thank – mulțumire).

Stefania Brandusa – ActiveNews

Anunțuri